PNEUMOLOGIE Cluj – Servicii medicale de pneumologie în Cluj-Napoca: Tratamente de calitate înaltă pentru afecțiunile sistemului respirator

1. Ce înseamnă pneumologie?

Etimologic, termenul „pneumologie” provine din limba franceză pneumologie. Pneumologia este o ramură a medicinei care studiază aparatul respirator (plămânii și căile aeriene) în condiții normale și patologice (anormale). Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților care suferă de boli ale aparatului respirator (boli pulmonare, bronșice și pleurale), prin mijloace nechirurgicale.

Aparatul respirator sau sistemul respirator cuprinde totalitatea structurilor care servesc la schimbul gazos între organism și mediu, asigurând disponibilul de oxigen, indispensabil vieții celulelor, în mod continuu și adecvat. Sistemul respirator la om este format din două categorii de organe: căile aeriene (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee, bronhii de calibru diferit, bronhiole) și plămânii. 

Respirația este un proces fiziologic fundamental prin care organismele vii realizează un schimb de oxigen și dioxid de carbon cu mediul înconjurător. O respirație completă include două faze distincte: inspirație, adică preluarea aerului (gazelor) din mediul înconjurător în organism, și expirație, prin care se elimină în afara organismului aerul folosit (uzat). Prin respirație, oxigenul (O2) din aerul inspirat ajunge în sânge și apoi cu ajutorul fluxului, la nivelul celulelor, iar dioxidul de carbon (CO2) rezultat din metabolism este eliminat prin intermediul expirației.

Ce face un medic pneumolog?

Un pneumolog este un medic clinician specializat în prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor și afecțiunilor care afectează sistemul respirator: de la căile respiratorii, la organe și mușchi (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee, plămâni, bronhii, bronhiole, alveole etc.). Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni pe care le tratează medicii pneumologi din Cluj sunt: astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cancerul pulmonar, pneumonia și apneea în somn.

Un medic pneumolog poate diagnostica și trata probleme respiratorii care apar din cauza infecțiilor, a inflamației, a tumorilor sau a bolilor autoimune și lucrează adeseori cu cardiologi, când problemele respiratorii ale pacientului sunt asociate cu cele cardiovasculare (simptome precum dureri în piept și dificultăți în respirație sunt specifice ambelor domenii).

Medicii pneumologi din Cluj folosesc o varietate de instrumente, teste și proceduri pentru a diagnostica și monitoriza corect pacienții cu probleme respiratorii. Dintre cele mai frecvente amintim:

• Imagistica medicală – radiografii, tomografii și ecografii toracice;
• Teste de funcționalitate pulmonară – spirometria, evaluarea gazelor sangvine, oximetria, măsurarea oxidului nitric în aerul expirat etc.;
• Studiul somnului prin polisomnografie și alte teste;
• Biopsii (În unele cazuri, pneumologii pot efectua proceduri intervenționale minim invazive, cum ar fi biopsii pulmonare sau de căi aeriene pentru a îndepărta țesutul canceros sau a destinde plămânii deteriorați/colabați).

Explorarea aparatului respirator 

Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigații, fiecare dând informații mai mult sau mai puțin detaliate despre structura sau funcția acestui sistem vital al organismului uman. De exemplu, explorarea imagistică: radiografia pulmonară și tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informații legate de anatomia plămânilor, care ajută la diagnosticarea unui număr mare de boli (pneumonii, colecții pleurale, tuberculoză pulmonară, fibroze pulmonare, patologie tumorală, etc.). 

Alte explorări imagistice, ca bronhografia sau scintigrafia aduc informații suplimentare despre dispoziția și ramificația arborelui bronșic, sau modificările de calibru și întreruperile continuității lumenului bronșic prin formațiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară (scintigrafia) și distribuirea gazelor în plămâni. 

Testele funcționale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii își realizează funcția deoarece permit măsurarea volumelor, capacităților și debitelor aeriene vehiculate de plămâni. Acestea cuprind: 

• Pneumograma reprezintă înregistrarea grafică a mişcărilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice, jucând un rol important în studiul calității somnului;
• Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificarea volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare;
• Testele de bronhomotricitate. Înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea, determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie;
• Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime.

Etapele unui consult pneumologic în Cluj

Un consult pulmonar are ca prim pas o programare medicală în cadrul unei clinici specializate, cu un pneumolog, pentru a evalua și trata eventualele afecțiuni respiratorii. Consultația inițială presupune primul contact dintre pacient și medic. Ea este formată din mai multe etape:

1. Identificarea pacientului: nume, prenume, vârstă, etc.;
2. Enumerarea problemelor pentru care s-a prezentat la medic (anamneza) – Consultarea fișei pacientului – fișa medicală de pneumologie; 
3. Antecedente personale și heredo-colaterale (probleme de sănătate anterioare ale pacientului, precum și problemele de sănătate semnificative din familie: părinți, bunici, frați, etc);
4. Examenul fizic general al pacientului;
5. Interpretare analize/ investigații generale sau specifice existente (laborator și/sau imagistică);
6. Dacă este necesar stabilirea unui plan de investigații paraclinice (analize de laborator, radiografii, ecografii, etc) sau explorări funcționale (EKG, spirometrii, etc);
7. Stabilirea unui diagnostic prezumtiv (sub rezerva confirmării ulterioare în cazul efectuării unor investigații suplimentare);
8. Stabilirea unui tratament provizoriu sau definitiv;
9. Recomandări de tratament;
10. Eliberarea scrisorii medicale, care conține datele sintetizate ale consultației.

Ce afecțiuni medicale sunt asociate cu această specializare?

În funcție de organele afectate, bolile pulmonare sunt împărțite în trei categorii principale:

1. Afecțiuni ale căilor respiratorii, provoacă îngustarea sau blocarea căilor aeriene. Asociat acestui spectru sunt incluse: astmul bronșic, hiperreactivitatea bronșică, emfizemul și bronșita, toate acestea manifestându-se prin dificultăți de respirație.
2. Afecțiuni ale țesutului pulmonar, provoacă deteriorarea acestuia prin inflamarea, distrugerea și cicatrizarea țesutului pulmonar. În acest caz, plămânii nu mai asigură un schimb de gaze suficient și oxigenarea se diminuează. Includ pneumonia, tuberculoza, fibroza pulmonară și sarcoidoza.
3. Afecțiuni ale circulației pulmonare datorate insuficienței cardiace, problemelor de coagulare sau compresiei arteriale datorate patologiei structurilor învecinate.

După cum a fost menționat încă de la început, sistemul respirator este responsabil de schimbul gazos, astfel asociat structurilor sale (plamani, trahee, bronhii și căi aeriene mici cele mai comune afecțiuni respiratorii care pot afecta acest sistem, sunt:

• Astmul este o afecțiune cronică caracterizată prin inflamarea și îngustarea căilor respiratorii; se instalează în urma unor inflamații la nivelul bronhiilor și bronhiolelor și poate conduce la respirație șuierătoare (wheezing), tuse și dificultăți de respirație, uneori chiar cu apariția episoadelor de insuficiență respiratorie acută;
• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC): un grup de boli pulmonare care includ emfizemul și bronșita cronică, care provoacă leziuni ale căilor respiratorii și îngreunează respirația.

• Emfizemul afectează alveolele care se distrug treptat, lent. Cauza principală a acestei afecțiuni este fumatul. Se manifestă prin îngreunarea expirației și a schimbului de oxigen cu dioxidul de carbon.
• Bronșita cronică este caracterizată de îngustarea ireversibilă a bronhiilor și o scădere a funcției respiratorii.

• Pneumonia este o infecție acută a plămânilor sau/și a bronhiilor (bronhopneumonie), care poate fi cauzată de bacterii, viruși sau ciuperci și poate provoca simptome precum tuse, febră și dificultăți de respirație, iar în cazuri mai grave, datorită instalării insuficienței respiratorii acute, confuzie și delir.
• Sindromul de apnee obstructivă în somn (SASO) este caracterizat de episoade repetate de blocare parțială sau totală a căilor respiratorii în timpul somnului, împiedicând pătrunderea aerului în plămâni. Aceste blocaje sunt cauzate de relaxarea mușchilor gâtului, care mențin în mod normal căile respiratorii deschise.
• Fibroza pulmonară este o afecțiune cronică ce poate avea multiple cauze asociate: expunerea la substanțe toxice, particule organice și anorganice cu potențial dăunător, medicamentele neadecvate pentru plămâni, radiații, tulburări autoimune, cauze idiopatice. Pacienților care dezvoltă fibroză li se deteriorează ireversibil țesuturile ce se află între alveolele pulmonare cu rol esențial de transfer al oxigenului în sânge.
• Cancerul pulmonar are la bază dezvoltarea necontrolată de celule tumorale maligne, la nivelul plămânilor. Poate apărea oriunde în plămâni și poate să afecteze orice componentă a sistemului respirator. Poate provoca simptome precum: tusea, apărută brusc cu expectorații sanguine (hemoptizie) sau fără, durerea în piept și dificultăți de respirație.

Simptome asociate bolilor pulmonare

În funcție de afecțiunea specifică și de severitatea acesteia, bolile respiratorii pot provoca o gamă largă de simptome. În cazul afecțiunilor cronice, semnele și simptomele apar treptat și se înrăutățesc progresiv. Simptomele pot varia de la ușoare până la severe în cazul bolilor persistente; fără îngrijirea medicală promptă unele simptome pot pune în pericol viața pacientului. Printre simptomele comune asociate cu afecțiunile respiratorii se află:

• Tusea persistentă. O tuse persistentă este un simptom comun al multor afecțiuni respiratorii, inclusiv astmul, BPOC, pneumonia și cancerul pulmonar;
• Dificultățile de respirație sau dispneea. Acestea pot sta la baza multor afecțiuni respiratorii, inclusiv în cadrul astmului, BPOC-ului, pneumoniei și fibrozei pulmonare;
• Respirația șuierătoare sau wheezing-ul. Un șuierat sau un scârțâit în timpul respirației este un simptom comun al astmului, dar poate apărea și în alte afecțiuni respiratorii.
• Hiperventilația. Hiperventilația (respirația rapidă) poate apărea frecvent în astm și infecții respiratorii (pneumonie).
• Oboseala inexplicabilă sau fatigabilitatea. Multe afecțiuni respiratorii pot provoca oboseală, inclusiv BPOC-ul, apneea în somn și cancerul pulmonar.
• Congestia nazală. Congestia nazală sau nasul înfundat este un simptom comun al afecțiunilor respiratorii, cum ar fi răceala comună și alergiile.
• Producția excesivă de mucus. Producția de mucus în exces sau de culoare galben-verzuie este un simptom comun al infecțiilor respiratorii, cum ar fi bronșita și pneumonia.
• Febră. Febra este un simptom specific sindroamelor inflamatorii de cauză bacteriană sau virală, cum ar fi pneumonia și gripa. 
• Durerea în piept. Durerea în piept poate fi un simptom al unei afecțiuni respiratorii, cum ar fi pneumonia, pleurezia (inflamația foițelor care acoperă plămânii) sau cancerul pulmonar.

Dacă prezentați simptome care ar putea indica o afecțiune pulmonară este important să solicitați asistență medicală specializată pentru a primi un diagnostic precis și un tratament adecvat. Medicii pneumologi din Cluj, sunt persoane la care puteți apela cu încredere, aceștia vă vor ghida încă de la primul consult pneumologic într-o direcție potrivită nevoilor dumneavoastră și vă vor putea oferi sfaturi pentru o stare de sănătate cât mai bună. 

Tratamentul în afecțiunile respiratorii

Principalele obiective ale tratamentului în afecțiunile respiratorii sunt ameliorarea simptomelor, îmbunătățirea funcției pulmonare, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității generale a vieții. Opțiunile de tratament diferă în funcție de afecțiunea specifică și de severitatea acesteia. 

• Ameliorarea simptomelor: în funcție de afecțiune, tratamentul poate include medicamente sau spray-uri bronhodilatatoare cu sau fără corticosteroizi pentru ameliorarea simptomelor precum tusea, respirația șuierătoare (wheezing) și dificultățile de respirație.
• Îmbunătățirea funcției pulmonare: Programele de reabilitare pulmonară pot fi recomandate pentru a îmbunătăți funcția pulmonară și pentru a ajuta pacienții să-și gestioneze simptomele respiratorii.
• Prevenirea complicațiilor: Tratamentul poate include antibiotice pentru infecții respiratorii, cum ar fi pneumonia sau tuberculoza pulmonară (TBC), terapie cu oxigen pentru pacienții cu insuficiență respiratorie și intervenții chirurgicale pentru afecțiuni precum cancerul pulmonar.
• Renunțarea la fumat: Pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii cauzate de fumat, renunțarea la consumul de tutun reprezintă o parte esențială a tratamentului pentru a preveni deteriorarea ulterioară a plămânilor și a facilita eficacitatea tratamentelor.

Gestionarea afecțiunilor de bază: Anumite afecțiuni respiratorii pot fi cauzate sau agravate de alte afecțiuni subiacente, cum ar fi alergiile sau boala de reflux gastroesofagian. În aceste cazuri, tratamentul poate implica gestionarea tarelor asociate pentru a atenua simptomele respiratorii.